Eseu - Competenţă-performanţă-eficienţă profesională şi pedagogică a educatorului contemporan

 Eseu - Competenţă-performanţă-eficienţă profesională şi pedagogică

a educatorului contemporan

            Profesia didactica are o dimensiune umana extrem de puternica, fapt care implica nu doar cunostinte si competente, ci si atitudini, valori, etos, intr-un cuvant o constiinta profesionala. Cadrul didactic nu este doar un agent,care se supune unui sistem de norme, ci si un actor, care se investeste in ceea ce face, confera semnificatii, traieste activitatea cu elevii, cu un indice de interventie personala importanta. Activitatea profesorului nu poate fi in intregime canonizata si redusa la norme si reguli rigide, la standarde profesionale care, desi necesare, nu pot acoperi intreaga arie a situatiilor in care se afla profesorul.

            Cadrul didactic functioneaza intr-un spatiu de relativa incertitudine, de urgenta si chiar de risc, un spatiu in care coexista doua tipuri de situatii:

a)      situatii repetitive si ritualizate pentru care cadrul didactic dispune in repertoriul sau profesional de competente necesare pentru a le aborda si solutiona rapid si eficient;

b)      situatii didactice noi, adesea neobisnuite, creative, care cer solutii noi si pentru care cadrul didactic nu dispune de competentele necesare pentru abordarea si solutionare lor rapida. Aceste situatii il obliga la un timp de reflectare si de explorare, la anumite ezitari etc.

De aceea, profesionalizarea activitatii didactice nu se reduce la asimilarea sistematica a unor competente descrise de standardele profesionale, ci presupune o utilizare euristica si creativa a acestora in situatii si contexte educationale care cer acest lucru. Profesionalizarea inseamna „o redefinire radicala a naturii competentelor care se afla la baza unor practici pedagogice eficace”.Profesionalizarea trebuie sa includa ( pe langa cunostintele si competentele profesionale ) si scheme de gandire/rationament, de interpretare, de creare de ipoteze, de anticipare, de decizie.

            Prin competenta pedagogica se intelege, in sens larg, capacitatea unui educator de a se pronunta asupra unei probleme pedagogice, pe temeiul cunoasterii aprofundate a legitatilor si determinarilor fenomenelor educative; in sens restrans, se refera la capacitatea unei persoane de a realiza, la un anumit nivel de performanta, totalitatea sarcinilor tipice de munca specifice profesiei didactice. Notiunea de „competenta pedagogica” tinde sa fie folosita in prezent cu intelesul de standard profesional minim, adeseori specificat prin lege, la care trebuie sa se ridice o persoana in exercitarea principalelor sarcini de lucru ale profesiei didactice, astfel incat societatea sa fie protejata de riscul profesarii acestei meserii de catre oameni insuficient pregatiti.

            Pe  masura acumularii experientei si a dezvoltarii aptitudinii pedagogice, o persoana dobandeste maiestrie pedagogica. Maiestria pedagogica se refera la o treapta superioara de dezvoltare a unei „competente pedagogice” initiale si desemneaza „un inalt nivel al competentei, atins prin antrenament, de natura sa permita obtinerea cu usurinta a unor realizari la nivel de expert”.

            Care sunt competentele pe care trebuie sa le posede un profesor?

            In urma unui efort de sinteza a concluziilor cercetarilor intreprinse pana in prezent in domeniul psihologiei invatarii, privind in special conditiile in care predarea poate inlesni realizarea obiectivelor educative propuse elevilor, s-au formulat mai multe teze, numite de autori „principii”, in legatura cu caracteristicile, implicit competentele, unui profesor eficient:

·         Stabileste cu claritate obiectivele pe care urmeaza sa le realizeze elevii. Aceasta presupune ca profesorul sa posede, de exemplu, competenta de a identifica obiectivele educative de atins, prin luarea in consideratie a caracteristicilor elevilor sai si a asteptarilor comunitatii sociale, de a operationaliza obiectivele alese spre a fi propuse elevilor, de a utiliza diferite tehnici de analiza  a sarcinilor de invatare implicate in realizarea fiecarui obiectiv selectionat;

Le prezinta elevilor care sunt cele mai inalte performante, in anumite limite rezonabile, la care se asteapta ca ei sa se ridice in realizarea diferitelor activitati care le sunt propuse;

Identifica si concepe activitati de invatare care sunt relevante pentru contextele reale de viata cotidiana a elevilor;

Manifesta preocuparea de a se adapta la diversitatea elevilor prin selectionarea unor strategii de instruire si a unor materiale de invatare care sunt adecvate varstei, pregatirii anterioare, valorilor culturale si nevoilor individuale de educatie ale elevilor;

Creeaza si mentine in sala de clasa un climat de lucru care favorizeaza invatarea, motivatia intrinseca a invatarii si dorinta de a realiza sarcinile de lucru propuse; acesta presupune o serie de competente de management al clasei, incepand cu cele legate de aranjarea mediului fizic al clasei, astfel incat sa se inlesneasca interactiunea dintre profesori si elevi, stabilirea impreuna cu elevii a unor limite rezonabile in care trebuie sa se inscrie comportamentul fiecaruia si terminand cu cele legate de crearea unei atmosfere de lucru, destinse, incurajarea preocuparii elevilor de a se autocontrola continuu si competentele de tratare corespunzatoare a manifestarilor de indisciplina;

Incurajeaza interactiunea sociala a elevilor in discutarea si realizarea diverselor activitati de invatare legate de tema supusa studiului;

Ofera elevilor o structura de lucru de natura sa ghideze activitatea de invatare a elevilor si comportamentul lor in timpul lectiei;

Inlesneste elevilor prelucrarea/procesarea intelectuala a informatiilor punandu-i in situatia de a desfasura activitati care implica procese cognitiv ce ii vor ajuta sa invete si sa-si reaminteasca informatia. De exemplu, evidentierea legaturilor logice dintre anumite informatii, solicitarea elevilor in a realiza extrapolari sau in a stabili implicatii posibile ale unui fapt constatat, incurajarea exprimarii in maniere diverse – grafice, simbolice, semantice;

Ii ajuta pe elevi sa stapaneasca esentialul – acele cunostinte si deprinderi care sunt de baza pentru studierea la nivel superior a unui domeniu, cerinta care implica ea insasi din partea profesorului capacitate de esentializare;

Ofera elevilor sarcini de lucru, provocatoare, interesante, de natura sa stimuleze dezvoltarea lor intelectuala; de exemplu, sarcini care ii pun pe elevi in situatia de a-si testa ceea ce au invatat efectiv si a stabili ce urmeaza sa invete; sarcini care presupun exersarea unor strategii de solutionare a unei anumite categorii de probleme dificile sau a unor strategii prin care isi pot dezvolta anumite competente;

Propune activitati de invatare care solicita elevilor activitati intelectuale de un inalt nivel de complexitate;

Standardele profesionale se refera la acele componente ale profesiei didactice care sunt observabile si masurabile. Principalele categorii de comportamente asteptate din partea unui profesor competent pot fi ordonate intr-un model al profesiei didactice cu caracter taxonomic care va evidentia faptul ca acest model include aspecte care, pe langa cele observabile si masurabile, cu greu pot sa fie standardizate.

Modelul prezentat mai jos se refera doar la competentele implicate de rolul de baza  al unui profesor, acela de a conduce activitati instructiv-educative cu elevii,lasand deoparte celelalte roluri posibile, cum ar fi, de exemplu, rolul de manager scolar, de consilier al elevilor, de diriginte, creator de materiale curriculare etc.

I.        Analiza pedagogica a continuturilor nou introduse in programe presupune competente legate de:

o   Identificarea notiunilor noi introduse, ierarhizarea lor logica

o   Stabilirea  „notiunilor-cheie”;

o   Identificarea modelelor de rationament;

o   Elaborarea unei planificari anuale de parcurgere a continutului;

o   Identificarea materialului bibliografic si a materialelor didactice necesare.

II.     Analiza caracteristicilor cunostintelor care urmeaza sa fie predate:

Ø  Identificarea, in programele scolare si in manuale a simplificarilor, a erorilor, a cunostintelor „savante” care urmeaza sa fie transpuse didactic;

Ø  Tratarea pedagogica necesara a continutului invatarii: sistematizari, largirea bazei explicative, conceperea a noi aplicatii, stabilirea unor conexiuni interdisciplinare.

III.   Aprecierea si evaluarea comportamentului elevilor implica formarea unor competente specifice legate de:

      Selectarea instrumentelor de evaluare adecvate;

      Proiectarea si realizarea unor instrumente de evaluare;

      Colectarea si prelucrarea informatiilor obtinute prin aplicarea instrumentelor de evaluare;

      Diagnoza abilitatilor sau a dificultatilor elevilor in activitatea de invatare;

      Sinteza si interpretarea informatiilor despre aceste abilitati sau dificultati;

      Implicarea elevilor in autoevaluare;

      Diagnoza caracteristicilor afective ale elevilor;

      Stabilirea nevoilor reale de instruire/formare ale elevilor.

IV.  Proiectarea instruirii presupune urmatoarele competente:

-          Selectarea obiectivelor educative care vor fi propuse elevilor;

-          Operationalizarea obiectivelor,

-          Alegerea continuturilor invatarii;

-          Elaborarea unor variante de prezentare a aceluiasi mesaj in forme diverse;

-          Alegerea strategiilor de invatare adecvate fiecarui obiectiv/caracteristicilor elevilor/comportamentului colectiv al clasei;

Prof. Voicu Florentin